Pietrele la rinichi, denumite medical litiază renală, sunt depozite mici și dure care se formează în interiorul rinichilor, fiind constituite din minerale și săruri acide (calculi renali). Dimensiunile calculilor renali pot varia de la câțiva milimetri în diametru până la mărimea unei pietre mici. Deși provin de la rinichi, fragmentele formate pot fi eliminate fără durere din organism prin tractul urinar (ureter, vezica și uretră), însă deseori pot face dificil sau chiar bloca fluxul urinar.

Aproximativ 10% dintre oameni dezvoltă litiază renală în timpul vieții. Pietrele la rinichi sunt mai frecvente în rândul bărbaților, însă ele sunt diagnosticate frecvent și la pacienții de sex feminin sau copii. Semnele și simptomele pietrelor la rinichi pot fi inexistente în multe cazuri, litiaza renală ajungând să fie diagnosticată accidental sau într-o formă avansată. Prevenirea calculilor renali este deosebit de importantă în cazul persoanelor cu predispoziție către această afecțiune.

Litiaza este o boală care recidivează după un interval de timp. În prima grupă de risc de recidivă litiazică intră pacienții tineri, pacienții cu părinți litiazici, pacienții cu recidive litiazice repetate, pacienții eliminatori de calculi, cei cu infecții urinare, și mai ales cei care nu respectă indicațiile regimului igienico-dietetic. Statistic, pacienții care intră în prima grupă de risc au șanse de 75-100% ca în următorii 5 ani să formeze un nou calcul (de aceeași parte sau pe partea contralaterală).

Principalul fenomen care duce la formarea calculilor renali este suprasaturarea urinei cu săruri insolubile, fenomen ce apare în momentul în care sarea constituită în depozite de cristale nu mai este în măsură să se dizolve, și astfel, duce la formarea acestor depuneri.